Sforăitul apare atunci când aerul trece prin căile respiratorii superioare și pune în vibrație țesuturile relaxate din zona gâtului în timpul somnului. Un episod ocazional, de exemplu în timpul unei răceli sau după consumul de alcool, nu indică neapărat o afecțiune. Atunci când sforăitul este frecvent, foarte puternic sau însoțit de pauze respiratorii, treziri repetate și somn neodihnitor, situația merită însă evaluată medical.
Una dintre problemele care pot fi asociate cu sforăitul persistent este apneea obstructivă în somn, afecțiune în care căile respiratorii se îngustează sau se închid repetat în timpul somnului. Nu toate persoanele care sforăie au apnee, iar simpla intensitate a sunetului nu permite stabilirea diagnosticului. Simptomele nocturne, starea din timpul zilei și factorii individuali de risc oferă informații importante pentru a decide dacă sunt necesare investigații.
De ce apare sforăitul?
În timpul somnului, musculatura din zona gâtului se relaxează. Dacă spațiul prin care circulă aerul se îngustează, fluxul de aer poate produce vibrația palatului moale și a altor structuri din căile respiratorii superioare, rezultând sunetul caracteristic sforăitului.
Mai mulți factori pot favoriza apariția acestuia. Congestia nazală, anumite particularități anatomice ale nasului și gâtului, poziția de dormit și consumul de alcool înainte de culcare pot avea un rol. Excesul ponderal poate crește, de asemenea, probabilitatea apariției problemelor respiratorii în timpul somnului la unele persoane.
Sforăitul poate deveni mai evident și odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce tonusul țesuturilor se modifică. Cauza exactă nu poate fi însă stabilită doar după sunet.
Ce semne pot sugera apneea obstructivă în somn?
Un semnal important îl reprezintă pauzele de respirație observate de partenerul de somn, urmate uneori de gâfâit, senzație de sufocare sau reluarea zgomotoasă a respirației. Persoana afectată poate să nu își amintească aceste episoade dimineața.
Somnul fragmentat poate determina oboseală și somnolență în timpul zilei, dificultăți de concentrare, iritabilitate sau senzația că somnul nu a fost odihnitor. Unele persoane se trezesc cu gura uscată sau cu dureri de cap dimineața.
Prezența acestor manifestări nu confirmă singură apneea în somn, dar reprezintă un motiv pentru discutarea simptomelor cu un medic.
De ce nu este bine să ignori somnolența din timpul zilei?
Somnolența excesivă poate afecta atenția și timpul de reacție. Acest lucru devine deosebit de important în timpul condusului, al utilizării unor echipamente sau în activitățile profesionale care necesită vigilență constantă.
Dacă o persoană simte că poate adormi involuntar în astfel de situații, problema nu ar trebui amânată până la următorul control medical de rutină. Este necesară evaluarea cauzei, iar activitățile în care somnolența ar putea produce accidente trebuie abordate cu prudență.
Oboseala are numeroase cauze posibile, astfel încât nu trebuie atribuită automat sforăitului sau apneei. Tocmai de aceea, evaluarea medicală este importantă.
Cum este investigat sforăitul persistent?
Consultația începe de obicei cu discutarea simptomelor, a programului de somn și a eventualelor episoade observate de partener. Medicul poate evalua și factori precum greutatea corporală, tensiunea arterială, circumferința gâtului și anatomia căilor respiratorii.
Dacă există suspiciunea unei tulburări respiratorii în timpul somnului, poate fi recomandată o investigație specifică. În funcție de situație, monitorizarea se poate realiza printr-un studiu efectuat acasă sau prin polisomnografie într-un centru specializat.
Aceste investigații pot înregistra parametri precum respirația, nivelul oxigenului din sânge și frecvența cardiacă, iar polisomnografia poate monitoriza suplimentar activitatea cerebrală și alte variabile ale somnului.
Ce schimbări pot ajuta?
Măsurile depind de cauza sforăitului. Reducerea consumului de alcool înainte de culcare poate fi utilă, deoarece alcoolul favorizează relaxarea musculaturii căilor respiratorii. Pentru unele persoane, dormitul pe o parte poate reduce sforăitul asociat poziției.
Dacă există exces ponderal, scăderea în greutate poate ameliora simptomele la anumite persoane, însă nu reprezintă o soluție universală. Tratarea corectă a congestiei nazale poate fi relevantă atunci când aceasta contribuie la dificultățile respiratorii.
În cazul apneei obstructive în somn confirmate, tratamentul poate include dispozitive cu presiune pozitivă, dispozitive orale sau alte intervenții, alegerea fiind făcută în funcție de severitate și particularitățile pacientului.
Sforăitul persistent nu trebuie considerat automat periculos, dar nici ignorat atunci când este însoțit de pauze respiratorii, sufocare nocturnă, somn neodihnitor sau somnolență pronunțată în timpul zilei. Observarea simptomelor și discutarea lor cu medicul pot clarifica dacă este necesară investigarea somnului. Informarea corectă și evaluarea realizată de specialiști permit identificarea cauzei și, atunci când există o problemă, alegerea unui tratament potrivit.
